un raport de 10 la 1.
Cele aproximativ 100 de trilioane de bacterii care trăiesc în şi pe corpul uman au „preferinţe" pentru anumite zone ale organismului, asociate de unii specialişti cu nişte cartiere rezidenţiale. De exemplu, Propionibacterium acnes, inofensivă în majoritatea cazurilor, dar responsabilă de apariţia acneei în unele situaţii, preferă zonele uleioase ale corpului, cum sunt fruntea, zonele cu păr şi partea externă a nasului. Iar stafilococilor le plac mai mult ariile corporale mai întunecoase, cum sunt cele din partea inferioară a corpului, la „periferie".
Pentru a ne face o idee despre numărul speciilor de bacterii pe centimetru pătrat de corp, iată un exemplu: un studiu american a scos la iveală că doar în buric se găsesc 1.400 de tulpini de bacterii distincte. Mai mult, în cadrul acestei cercetări, oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord au descoperit chiar şi tulpini nemaiîntâlnite până atunci, 662 la număr.
Proiectul Microbiomului Uman
Din punctul de vedere al populaţiei de bacterii, niciun individ nu este identic cu un altul. Există însă asemănări între flora din anumite zone corporale. Astfel, se pare că porţiunile de corp populate de aproape aceleaşi bacterii, indiferent de persoană, sunt nasul, nările şi spatele. Iar zonele care diferă cel mai mult de la o persoană la alta în ceea ce priveşte flora bacteriană sunt spaţiul dintre degetele de la mâini şi de la picioare, axilele şi buricul.
Toate aceste descoperiri au fost făcute de oamenii de ştiinţă din cadrul Institutului Naţional de Sănătate din Statele Unite ale Americii. Ei au realizat o cercetare numită Proiectul Microbiomului Uman, în cadrul căreia au analizat genoamele ale 178 de microbi care sălăşluiesc în sau pe un organism uman sănătos. Proiectul nu s-a încheiat încă şi el are ca scop final realizarea unei aşa-zise „hărţi de diagnostic". Mai exact, cu ajutorul bazei de date oferite de Proiectul Microbiomului Uman, medicii vor putea asocia prezenţa sau lipsa unor microorganisme din corpul uman cu starea de sănătate sau de boală. Cele mai multe dintre bacteriile ce rezidă în şi pe corpul omenesc sunt inofensive.
De fapt, între majoritatea dintre ele şi organismul uman există o relaţie pe care specialiştii o numesc comensualism. Adică mare parte dintre bacterii trăiesc „pe spinarea" noastră, deci noi le oferim un mediu propice dezvoltării, fără însă ca acest lucru să ne aducă nici beneficii directe, nici prejudicii. Totuşi, cercetătorii spun că există şi părţi bune, dar indirecte, ale acestei relaţii, viaţa pe Pământ nefiind posibilă fără bacterii, care au un rol esenţial în descompunerea reziduurilor şi organismelor moarte. De altfel, ele sunt cele care asigură reîntoarcerea în atmosferă a carbonului, a azotului şi a oxigenului.
Pe baza culturilor microbiene analizate în laborator se prescriu antibiotice
Există şi situaţii în care relaţia dintre corpul uman şi unele tipuri de bacterii este una de beneficii mutuale. Astfel, de exemplu, o parte dintre microorganismele care „locuiesc" în gură, în nas, în gât şi în intestine primesc nutrienţi şi un mediu propice pentru dezvoltare în schimbul unor reale beneficii în ceea ce priveşte păstrarea stării de sănătate a organismului. Aici este vorba mai ales despre bariera de protecţie împotriva agenţilor patogeni pe care o formează bacteriile „bune" de pe tractul respirator şi din intestine.
Desigur, sunt cazuri, deloc puţine, de bacterii „neprietenoase", care parazitează corpul uman. Prin urmare, ele invadează organismul, trecând de bariera creată de sistemul imunitar, şi hrănindu-se cu resursele gazdei. Substanţele pe care ele le produc în schimb, numite endotoxine şi exotoxine, sunt otrăvitoare pentru organism şi sunt responsabile pentru simptomele care apar în cazul unei infecţii.
Înmulţirea lor necontrolată poate fi «simţită»
Chiar dacă nu avem cum să simţim, de exemplu, gustul bacteriilor, există situaţii în care ne putem da seama de existenţa lor în număr mare „gustând" ceea ce produc bacteriile. Este cazul laptelui „stricat", care capătă gustul acru din cauza înmulţirii necontrolate a bacteriei Lactobacillus.
În aceeaşi ordine de idei, gustul „sălciu" pe care îl simţim în gură dimineaţa este produs, în cea mai mare parte, de bacteriile din gură şi de pe tractul respirator şi digestiv. Şi atunci când suntem răciţi şi bacteriile se înmulţesc la nivelul gâtului, de exemplu, ne este influenţat gustul. De asemenea, este posibil şi să simţi proliferarea excesivă a bacteriilor, finalizată cu o infecţie, prin simptomele cauzate de toxinele pe care le produc, dar şi prin palparea ganglionilor care se inflamează într-o astfel de situaţie.
Ar putea preveni astmul
Oamenii de ştiinţă au descoperit că o parte dintre bacterii ar preveni astmul, mai ales în cazul copiilor. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Ludwig-Maximilians din München, Germania, copiii care cresc la ţară şi care-şi petrec mult timp în aer liber au un risc mai redus de a face astm decât cei de la oraş, crescuţi într-un mediu cu igienă strictă. În cadrul studiului, specialiştii au descoperit că micuţii de la ţară au o varietate de microorganisme în plus faţă de cei de la oraş. Iar o mare parte dintre acestea oferă protecţie antiastmatică. „Printre ele se numără un anumit tip de stafilococi, Staphylococcus sciuri, dar şi o ciupercă din clasa Eurotium", a explicat medicul Markus Ege, coordonatorul studiului.
Top 3 cele mai importante bacterii
1. Staphylococcus epidermidis
Pe fiecare centimetru pătrat de piele se găsesc între 10.000 şi 100.000 de astfel de bacterii, au arătat studiile. S. epidermidis este esenţial pentru sănătatea ţesutului cutanat, oferind o primă linie de apărare contra agenţilor patogeni. Totodată, această bacterie asigură pielii nivelul optim de sebum, pentru a o menţine catifelată. Alte bacterii „bune" de pe piele sunt propionibacteriile, micrococii şi bacteriile corineforme.
2. Bifidobacteriile
Acestea, dar şi alte bacterii din intestine au un rol esenţial în procesul de digestie, de asimilare a unor substanţe nutritive din hrană şi sunt surse de enzime care lipsesc organismului uman. De exemplu, în aparatul digestiv uman nu se găsesc în mod natural anumite enzime necesare pentru metabolizarea carbohidraţilor, iar bacteriile intestinale le produc şi, deci, ne ajută să digerăm fibrele alimentare, unele zaharuri, chiar şi lactoza (proteina din lapte).
3. Bacilii Döderlein
Aceste bacterii fac parte din flora vaginală normală. Ba chiar se poate spune că aceşti bacili asigură starea de sănătate intimă a femeilor. Ei, împreună cu alte bacterii „bune" din această zonă, sunt responsabili de pH-ul vaginal acid (< 4,5), care previne infecţiile genitale.
Ştiai că...
... bacteria care ne îmbolnăveşte de sifilis a fost adusă pe continentul european de echipajul lui Cristofor Columb? Analizele osemintelor datând din 1495 au arătat că un membru al acestui echipaj a contractat în Antile şi a adus în Europa bacteria din care s-a dezvoltat mai târziu Treponema pallidum.
... oamenii de ştiinţă au descoperit că unele bacterii îşi pot combina ADN-ul cu material genetic uman? O echipă de cercetători de la Universitatea de Nord-Vest din Chicago a arătat că Neisseria gonorrhoeae, bacteria responsabilă de gonoree, a căpătat ADN uman. Potrivit specialiştilor, acest lucru face ca microorganismul să se adapteze cu uşurinţă la condiţiile de mediu din corpul uman şi să treacă aproape neobservat de sistemul imunitar.
Specialistul nostru
Conf. dr. Irina Codiţă
şef Laborator Infecţii Nosocomiale şi Rezistenţă la Antimicrobiene Institutul „I. Cantacuzino"
Celulele proprii fiecărui individ trăiesc într-o relaţie permanentă cu celulele bacteriene care populează în mod normal organismul uman, aşa-numita „floră normală". Ea constituie ceea ce, în ultimii ani, este recunoscut sub denumirea de „microbiom". Flora normală joacă un rol antiinfecţios important la nivelul tegumentelor şi mucoaselor, prin realizarea unui strat de protecţie microbian, la care se adaugă efectul inhibitor faţă de microorganismele patogene, reprezentat de produşii de metabolism ai florei normale. Ea participă şi la realizarea altor procese benefice organismului-gazdă, cum sunt: stimularea răspunsului imun antiinfecţios, metabolizarea unor substanţe nutritive, furnizarea unor elemente necesare gazdei, cum sunt vitaminele etc.
Dependenţă
Înaintea existenţei omului, bacteriile au putut supravieţui fără el, însă omul nu ar putea trăi fără bacterii.
Cum ne influenţează flora digestivă
Dezechilibrele bacteriilor intestinale duc la tulburări digestive
În interiorul tubului digestiv, cu precădere în intestine, „locuiesc" cel puţin 500 de specii de bacterii. Potrivit specialiştilor, ele cântăresc, în total, 1,5 kilograme. Fără aceste bacterii, digestia alimentelor nu ar fi posibilă, iar noi am fi mai predispuşi la infecţii grave, fiindcă ele au şi rol de protecţie a sănătăţii.
Acest număr mare de microorganisme digestive nu există la toate vârstele. De fapt, tubul digestiv al fătului este steril, dar la naştere, la contactul cu noul mediu de viaţă se populează cu bifidobacterii, care au un rol esenţial în sistemul imunitar. O dată cu înaintarea în vârstă, o parte dintre bifidobacterii dispar, dar sunt înlocuite cu alte bacterii digestive benefice.
Ce beneficii aduc probioticele
Printre cele mai benefice bacterii intestinale se numără mai multe tipuri de lactobacili, de bifidobacterii, dar şi Streptococcus thermophilus.
Extrem de importante sunt şi aşa-zisele bacterii „butirice", care produc acid butiric (Clostridium), şi cele „propionice" (Propionibacterium), ce aduc în corp acid propionic. Aceşti acizi sunt cunoscuţi ca „hrană a colonului".
Principalele beneficii cunoscute ale probioticelor, cum au fost denumite aceste bacterii „prietenoase", sunt:
- participă la sinteza unor vitamine esenţiale, dintre care cele mai importante sunt cele din complexul B şi vitamina K;
- 85% din ele alcătuiesc flora de fermentaţie, care ajută la digestie, iar 15% - flora de putrefacţie, care favorizează descompunerea reziduurilor şi eliminarea lor. Este important de ştiut că dezechilibrele în acest raport pot duce la infecţii;
- au proprietăţi antiinflamatoare, previn tulburările digestive (diaree sau constipaţie), precum şi înmulţirea necontrolată a bacteriilor intestinale care există în mod normal în flora digestivă, dar care pot provoca infecţii în anumite situaţii (tratament cu antibiotice, intervenţii chirurgicale, administrarea de imunosupresoare);
- pot avea efect anticancerigen: menţinerea echilibrului între bacteriile de fermentaţie şi cele de putrefacţie previne cancerul, arată studiile. Aceasta pentru că una dintre cauzele cancerului intestinal este proliferarea exagerată a bacteriilor de putrefacţie.
Mai multe tipologii, în funcţie de dietă
Cele mai recente studii în domeniul bacteriilor intestinale au scos la iveală că alimentaţia influenţează flora din tubul digestiv. Mai mult, se pare că bacteriile din intestine ne împart în trei categorii, în funcţie de „ecosistemul" predominant, asemenea împărţirii pe grupe sangvine.
Astfel, persoanele în dieta cărora se găsesc în cantităţi mari carnea, untul şi lactatele grase au un nivel crescut de Bacteroide.
Ele au un rol esenţial în procesarea moleculelor complexe de hrană şi în transformarea lor în particule simple şi uşor de asimilat de către organism. Indivizii care mănâncă mai ales produse bogate în zaharuri (dulciuri, fructe, dar şi cereale) au o floră intestinală în care predomină Prevotella, considerată microb „oportunist" (determină infecţii atunci când organismul este slăbit). Iar persoanele care preferă alimentele cu grăsimi polinesaturate, cum sunt peştele şi uleiul de măsline, au intestinul colonizat mai ales de bacterii din clasa Ruminococcus, al căror rol nu este complet elucidat.
De altfel, cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania, cei care au realizat studiul, nu au descoperit încă ce implicaţii pentru sănătate are această împărţire pe ecosisteme bacteriene. Ceea ce se cunoaşte deocamdată este că unele dintre microorganismele predominante ne predispun la acumularea de kilograme, altele influenţează sistemul imunitar şi o altă categorie poate determina dezechilibre ale unor substanţe nutritive în organism.
În ce condiţii devin nocive
Există mai multe tipuri de bacterii care, în anumite condiţii, ne pot îmbolnăvi, unele dintre ele determinând infecţii periculoase sau chiar letale. În primul rând, este vorba despre microorganismele din exterior, din medii contaminate, care, în contextul unui sistem imunitar slăbit, reuşesc să pătrundă în corp, se înmulţesc necontrolat şi determină infecţii dificil de tratat.
Microbi din mediul exterior cu care intrăm zi de zi în contact sau care „hibernează" în organism şi care nu ne afectează negativ decât în momentul în care prind „teren favorabil". Un astfel de teren se formează atunci când suferim de o afecţiune, când luăm antibiotice sau imunosupresoare şi când avem imunitatea slăbită ori când facem exces de zel cu igiena.
Aceste bacterii sunt cunoscute în lumea medicală sub numele de „microbi oportunişti". Cele mai întâlnite astfel de microorganisme sunt bacterii precum Escherichia coli şi virusuri cum este Herpes simplex. O altă situaţie în care bacterii inofensive ajung să ne facă rău este dacă pătrund în zone ale corpului unde nu-şi au locul în mod normal.
Igiena excesivă duce la dezechilibre
Atât lipsa igienei, cât şi aplicarea excesivă a regulilor de igienă, folosind produse puternice, determină dezechilibre între bacteriile „bune" şi cele „rele", arată studiile. De altfel, specialiştii recomandă ca, mai ales vara, să nu ne spălăm cu săpun sau cu gel de duş de fiecare dată când facem baie, aşa cum am fi tentaţi. Utilizarea excesivă a acestor produse de curăţat împiedică refacerea „filmului" protector (de sebum şi de bacterii) la nivelul pielii şi ne predispune la infecţii.
Un alt exemplu negativ este utilizarea frecventă de către femei a unor produse nepotrivite pentru igiena intimă internă. În acest mod se distrug bacilii Döderlein şi alte bacterii „bune" din vagin, care menţin sănătatea genitală. Şi în ceea ce priveşte folosirea frecventă a produselor antibacteriene există controverse. Cel mai mare risc pe care îl presupune obiceiul de a ne igieniza mâinile cu geluri sau cu săpunuri antibacteriene este dezvoltarea eczemelor, mai ales în cazul copiilor.
În ce măsură ne controlează viaţa
Potrivit oamenilor de ştiinţă, bacteriile din tubul digestiv ar avea unor rol şi mai important decât se credea până acum. Se pare că o parte dintre ele controlează cât de mult ne îngrăşăm, cât de mult ne mişcăm şi ne modifică starea de spirit. De exemplu, un nivel crescut de Firmicute face ca în organism să se acumuleze cu 10-15% mai multe substanţe nutritive din hrană decât în cazul persoanelor cu un nivel mai mic al acestor bacterii.
De asemenea, anumite populaţii de bacterii ne pot influenţa starea de spirit sau chiar comportamentul, arată studiile. Un nivel crescut al bacteriei Escherichia coli duce la apariţia unor manifestări depresive (tristeţe inexplicabilă, lipsa poftei de mâncare şi a poftei de viaţă). Există însă şi o bacterie care nu se găseşte în corpul uman, ci în pământ, care ne îmbunătăţeşte considerabil starea de spirit. Ea poartă numele Mycobacterium vaccae şi intrăm în contact cu ea doar atunci când ne plimbăm pe drumuri neasfaltate.
Specialistul nostru
Ruxandra Constantina
medic de familie competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut
O floră intestinală sănătoasă asigură un sistem imunitar rezistent. Această floră are efect hipocolesterolemiant, dizolvă şi creşte eliminarea de toxine la nivelul colonului, stimulează producerea de anticorpi IgA protectori ai mucoasei, cresc producerea de citokine. În acest sens, este bine să se consume iaurturi naturale, care influenţează pozitiv menţinerea unei flore intestinale normale, iaurtul fiind şi un bun stimulator al imunităţii organismului.
Se pot lua şi suplimente ce conţin microorganisme benefice (probiotice) de tipul Lactobacillus (acidophilus, bulgaricus, cassei), care contribuie la refacerea florei intestinale. Mierea poate ajuta şi ea la restabilirea florei normale. Dintre plantele ce ajută la menţinerea unei flore intestinale normale, cu acţiune antiseptică, cicatrizantă, calmantă şi regenerativă se numără: menta, muşeţelul, coada-racului, cerenţelul, turiţa-mare, afinul, cimbrişorul şi scoarţa de stejar.
Nociv
Cercetătorii au descoperit în intestin o bacterie, diferită de toate celelalte, care poate duce la boli autoimune.
sursa:adevarul.ro
